CITR: În 2024, numărul insolvențelor a revenit la nivelul de dinaintea pandemiei

Numărul companiilor de impact intrate în insolvență în 2024 ajunge la 141, o creșterede  58% față de 2023. Numărul cererilor de concordat preventiv s-a dublat și ajunge la 197.

 7.274 companii au intrat în insolvență în 2024, în creștere cu 9,38% față de 2023

 Numărul companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, intrate în insolvență a

Vânzările Tesla pe o mare piață, la cel mai scăzut nivel după 2022

10:37

Google lansează versiunea extinsă a lui Gemini Deep Research

09:56

crescut cu 58% față de 2023 și ajunge la 141

 197 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în

2024, față de cele 90 din 2023 , o creștere de peste 118%

 Brașov, Botoșani și Bacău sunt județele care au înregistrat cea mai mare creștere a

insolvențelor în 2024

CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, anunță că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvență în 2024 a crescut cu peste 9% față de anul anterior și a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. În ceea ce privește numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv, acestea au avut o creștere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197.

Aceste cifre vin în contextul în care în 2024, insolvențele la nivel global înregistrează o creștere accelerată cu o estimare de +11% pentru întregul an, după un salt de +7% în 2023. Dintre țările cu impact economic asupra României menționăm Germania care a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut cel mai mare număr de insolvențe ale companiilor din 2009 , cu o presiune semnificativă asupra industriilor mari, evoluția negativă fiind atribuită parțial crizei economice actuale și creșterii costului energiei și salariilor. Economia românească s-a confruntat cu provocări legate de menținerea stabilității prețurilor și de susținerea creșterii economice, în contextul unor condiții financiare mai restrictive și al unei cereri externe mai slabe.

„Deși încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvențele în multe țări, inclusive Marea Britanie, Franța și Germania, au depășit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute și tranziția către noi modele de afaceri. Această tendință este resimțită în majoritatea regiunilor și sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată și de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei și crizei energetice. Insolvențele și cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că și mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val imminent de insolvențe, pentru că multe companii au fost menținute artificial în viață prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluții de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ șansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluții specializate înainte ca dificultățile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea și planificarea strategică vor face diferența în perioada următoare.”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Cele mai afectate sectoare în 2024 au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, lider în 2024, cu 1.902 insolvențe, în creștere cu 6,79% față de 2023, sectorul construcțiilor, cu 1.499 insolvențe, în creștere cu 13,39% și industria prelucrătoare, cu 852 insolvențe, în creștere cu 7,17% față de anul anterior.

Cele mai multe insolvențe deschise în 2024 s-au înregistrat în București (1.375) și în județele Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424) care cumulează 40% din total. Cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, raportate la județe, se înregistrează, în 2024, în Brașov, cu o creștere de 46,39%, urmat de Botoșani, unde numărul insolvențelor a crescut cu 36,84%, și Bacău, cu un avans de 35,78%. Această tendință ar putea indica o deteriorare a condițiilor economice la nivel regional, afectând atât județele mari și dinamice (Brașov), cât și pe cele cu o economie mai fragilă (Botoșani, Bacău). Fenomenul poate fi legat de scumpirea creditării, scăderea cererii interne sau dificultăți în sectoarele industriale și de construcții.

Concordatul preventiv, o soluție cu tot mai mare tracțiune în rândul companiilor aflate în dificultate, dar cu o rată mică de succes.

197 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în 2024, față de cele 90 din 2023, în creștere de peste 118%. Dintre acestea mai puțin de jumătate au fost omologate.

„În timp ce creșterea cererilor de concordat preventiv este un lucru pozitiv, numărul celor omologate rămâne modest în raport cu situațiile economice care ar putea beneficia de acest mecanism. Aceasta reflectă o problemă profundă: soluțiile de redresare sunt accesate prea târziu, când dificultatea este prea avansată ca să mai poată fi tratată cu restructurare, iar următoarea încercare pentru salvare este insolvența. Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultății, o soluție eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menținându-și activitatea și locurile de muncă. În același timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvențelor.” a adăugat Paul- Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Pentru companii, este momentul să investească în soluții de optimizare a costurilor, digitalizare și gestionare proactivă a riscurilor financiare. Pentru investitori, sectorul de restructurare devine o piață atractivă, cu oportunități de achiziții strategice și redresare.

Scenarii de viitor

Inflația, deși în scădere, continuă să fie alimentată de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, precum și de majorările salariale care pun presiune pe costurile de producție. În plus dezechilibrele economice riscă să accelereze problemele financiare ale companiilor.

Realitatea este că fiecare companie poate trece prin momente critice. Diferența o face modul în care acționează. Cei care iau măsuri proactive își cresc șansele de redresare și în același timp își recâștigă încrederea partenerilor, a echipei și a celor care contează cel mai mult pentru succesul lor. Este timpul să privim restructurarea ca pe o oportunitate de recalibrare, nu ca pe un eșec.” a concluzionat Paul Dieter Cîrlănaru.

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 25 de ani pe piața insolvenței și peste 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact.